Amintiri din copilărie
Cei care suntem născuți în anii 70 avem amintiri din copilărie foarte frumoase. Nu eram la vârsta la care conștientizam că ne lipsesc lucruri și ne bucuram de ce aveam. Gândindu-mă acum la jucăriile copilăriei mele nu pot spune că nu am avut cu ce să mă joc. Dimpotrivă, eram „obligați” să ne folosim imaginația cât mai mult și să le dăm jucăriilor noastre mai multe utilizări. O mașinuță era și avion și rachetă și barcă. Și multe altele. Dar puteam folosi și diferite lucruri din casă cărora să le dăm variantă de jucărie. Un spray folosit era un bob perfect iarna. Cutiile de chibrituri, pachetele de țigări (goale), sticle, borcane și orice mai găseam prin casă.
Eu am stat mare parte din copilărie la bunici. Acum să nu vă închipuiți că eram undeva la țară. Bunicii mei stăteau (de fapt bunica mai stă și acum) la bloc, la două minute de mers pe jos de la blocul părinților mei. Dar îmi plăcea mai mult să stau la ei, aveam și majoritatea colegilor de joacă în același bloc sau la blocul de lângă. Casa bunicilor era una tipică acelei perioade însă avea o grămadă de locuri de transformat în loc de joacă. Covorul era drum de mașini, parchetul lucios (lustruit cu petrosin în fiecare sâmbătă) era zona de alunecat pe gheață și vara și iarna. Aveam și majoritatea jucăriilor la ei: cuburi de construit (nu lego), mașinuțe și vreo două plușuri. În rest ce găseam prin casă.
Mașina magică
Unul din locurile mele preferate de joacă era masina de cusut. Ca majoritatea gospodinelor din acea perioadă, bunica mea avea în casă o masina de cusut Rodica, din aceea cu pedală la picior și care ieșea dintr-un fel de cadru de lemn. Eeee, aceea era mașina magică de care vă spuneam în titlu. Pentru că nu o folosea tot timpul ci doar când avea nevoie era o adevărată zi de sărbătoare pentru mine ziua în care se folosea. Se muta mașina în camera mai călduroasă (se făcea cald doar în camera în care dormeam că puterea gazelor nu ajungea și până în celălalt dormitor), se făceau pregătirile și pentru mine începea joaca.
#Jurnaldecroitorie
Bunica mea nu a fost croitoreasă. Dar numai eu știu câte perechi de pantaloni rupți de-ai mei a cusut la mașină. Strâmta sau repara fuste, cosea fermoare plus alte mici lucruri de croitorie. Eu am aveam un rol foarte important: eram ajutorul ei oficial. Eu trebuia să bag ața pe ac și să apăs pe pedală într-un ritm cât mai constant ca să iasă treaba bună. Pe vremea aceea nu aveam accesorii croitorie ca cele de astăzi și de aceea mă certa mereu dacă dădeam prea repede la pedală și încurcam ața sau mă grăbeam și nu așteptam semnalul ei.
După ce se termina partea serioasă treceam eu la treabă. Primeam o cârpă, niște ață și trebuia să fac și eu un tiv cât mai drept. Țin minte că mă distra și mă provoca maxim acest lucru. După ce terminam de cusut, mașina se transforma într-o mașină magică și eu mă transformam în șofer, pilot sau astronaut. Îmi plăcea să dau la pedale și să cred că pot zbura cu ea până la lună. Sau eram un tren care făcea ciu-ciu când intra în gară, cum vedeam eu că face Orient Express-ul când trecea prin Sinaia și noi băleam cu ochii căscați la vagoanele din care ni se aruncau bomboane, gume și alte mici jucării.
Culmea este că bunica mea mai are și acum mașina de cusut. Nu știu dacă mai este funcțională (probabil că da) însă ea nu mai poate să coasă, singurul motiv ar fi că e complicat la 88 de ani să mai bagi ața pe acul ăla minuscul. Promit însă să nu o dau la fier vechi ci să o donez unui anticariat sau muzeu de vechituri din astea comuniste (am înțeles că există câteva). Deocamdată stă în același loc în care a stat în ultimii 50 de ani.
Mașina de cusut în 2020
În ceea ce privește masina de cusut din ziua de astăzi există multe variante profesionale și semi profesionale. Am și eu un acasă una cu pedală din aia legată cu fir, nu cu roată și garnitură că cea a bunicii. O mai folosește soția mea o dată pe an să scurteze niște blugi. De mine nu s-a prins croitoria însă partea de cusut și brodat poate fi un hobby foarte interesant în zilele de iarnă în care stăm mai mult în casă. Sau într-o pandemie 🙂
Am văzut mașini de brodat care pot face lucruri foarte interesante și îți poți folosi imaginația pentru a-ți personaliza hainele, rucsacul de școală sau chiar masca textilă pe care o folosești (sper) zilele astea când ieși în oraș. Da-ți un ochi și pe site-ul celor de la Cusut si Brodat sau pe facebook-ul lor și puteți găsi variante de mașini sau broderii foarte interesante. Și de ce nu, poate vă deschideți o mică afacere dacă, din diferite motive, stați mai mult acasă în această perioadă.
Cu toții avem amintiri frumoase din copilărie. Nu le uitați, nu vă uitați părinții și bunicii. Aveți grijă de ei, nu uitați să-i protejați în această perioadă dificilă. Data viitoare când mă duc la Sinaia promit să încerc să pornesc acea masina de cusut. Și să fac un film cu asta pe contul meu de youtube.
*Acest articol a fost scris pentru competiția SuperBlog 2020. Este o noua ediție de SuperBlog unde particip după cele din toamna si primavara trecută. Găsiti aici toate articolele din concursurile mele SuperBlog.
Comenteaza