Pandemie și timp liber
Cât mai durează starea de urgență
Pandemie și timp liber. Două lucruri care au intrat brusc în viața noastră și vorbim despre ele toată ziua.
Am mult timp liber. Prea mult timp liber. Cine zice asta? Păi toată lumea care stă acasă zilele astea. Problema este că tot timpul ăsta liber trebuie să-l petrec în casă. Și să mă feresc să mă apuce depresia că nu pot măcar să fac o tură cu bicicleta sau să alerg pe malul mării.
Așa că răspunsul meu la întrebarea și provocarea lui Anaphielle este că am tot timpul ocupat. O să vă spun mai jos și cum.
În primul rând, după cum am scris de mai multe ori, treaba e nasoală la muncă. Șomaj tehnic toată lumea, nu știm când deschidem hotelul ci doar când ne-am dori să deschidem. Așa că stăm mai mult pe acasă și încercăm să ne menținem moralul bun și să facem toate variantele de buget pentru acest an.
Și am ajuns la programul de acasă. Timpul meu liber. Trebuie să mă opresc puțin ca să vă spun ceva. O să vă dau două variante ca în filmulețele alea haioase care prezintă cum ai vrea să fie și cum este de fapt.
Cum arată timpul meu liber!
O să încep cu ultima variantă: cum este de fapt. Am mai scris în multe articole din această perioadă de pandemie.
90% din timp este ocupat de joaca cu băiețelul meu de 5 ani care în cele 9, 10 ore când doarme noaptea își încarcă bateriile în așa fel încât pe ale mele le consumă până la limita de avarie în fiecare zi. Și eu bag și două cafele ca să rezist. Ne jucăm cu aproape toate jucăriile în același timp și pe rând. Chiar și când se uită la un film de desene animate trebuie să stau lângă el ca să-mi spună ce urmează (le-a văzut pe toate de mai multe ori).
Dacă încerc să mă așez la calculator vine peste mine și vrea să știe ce fac, la ce mă uit și bineînțeles tradiționalul: mai stai mult? Avem orele fixe pentru mese și gustările lui și cam împărțim tot timpul în funcție de astea. Să nu credeți ca sunt doar eu cu el. Este și soția mea dar tot nu ne lasă pe unul dintre noi ca să se joace doar cu celălalt. Toți trebuie să ne jucăm, se face apelul la câteva minute dacă cineva dispare din raza vizuală și se verifică unde e, ce face și cât mai are (da, inclusiv la baie).
Cum toată ziua este cam ocupată nu-mi rămâne decât seara, după ce se culcă să fac și eu ceva cu timpul meu liber. Și atunci, pe avarii, încerc să mai scriu ceva pe blog, să văd un film pe netflix sau să mă uit pe social media. Nu mai reușesc să citesc cărțile pe care mi le-am comandat și mai nimic altceva. Apropo, ați citit articolele mele de la concursul Superblog? Le găsiți aici pe toate.
Din când în când mai reușesc să gătesc ceva (cu ajutorul lui bineînțeles) și stau și eu liniștit în cele 10-15 minute (sau cât reușesc să lungesc) statul la masă.
Pe de o parte este foarte bine. Petrecem timp mult împreună, ne jucăm, desenăm, pictăm și mai învățam câte ceva. Nu zic ca nu este bine. Sunt totuși momente sau zile când nu ai chef să te joci de dimineață până seara, te doare capul sau pur și simplu vrei să dormi. Am învățat zilele astea că nu se poate, nu există pauză de la jucat decât noaptea și nu poți face altceva decât ce face el. Știm că o să apreciem mult timpul petrecut cu el acum dar e tare greu și obositor.
Toți bunicii merită o medalie de aur pentru că stau cu cei mici cât noi suntem plecați la servici dar parcă și ei au timpul lor liber după ce venim noi și îi lăsăm să se odihnească. Eu nu am voie.
Cum aș vrea să fie timpul meu liber!
Hai să vedem acum și la partea cum aș vrea să fie. Păi aș vrea să mă joc cu el și dimineața și după amiaza dar să pot să stau și eu două ore la calculator (să scriu, să citesc ceva sau să particip la un webinar), când el se uită la desene animate să pot urmări și eu un episod dintr-un serial și seara, înainte de culcare, să citesc și eu 100 pagini dintr-o carte. E prea mult?
Am făcut și o listă mai jos:
Eu nu cred că e prea mult dar nu prea îmi reușește. Aș vrea măcar 2 dintre activitățile de mai sus să le fac în fiecare zi (nu noaptea după ora 23:00).
Așa că pandemia asta nu prea înseamnă timp liber pentru mine. Înseamnă timp ca să mă joc cu băiețelul meu, ceea ce e foarte bine. Sper însă să nu termin pandemia mai obosit decât în sezonul de vară la hotel.
După vorba: socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg. 😂 Copiii vor rămâne cu multe amintiri din această perioadă.
Să trecem cu bine!