Asta este rețeta săptămanii: varză călită cu ciolan.
Nu, nu am luat-o razna. Nici nu m-am făcut mare Chef ca să dau sfaturi și rețete. M-am hotărât să vă spun și vouă când îmi iese câte o rețetă de mâncare. Da, din astea luate de pe net. Dar aplicate cum trebuie și cu un pic de flavor propriu. O să vă povestesc cum am gătit-o dar într-un stil puțin mai altfel ca să nu vă plictisesc cu gramaje și operațiuni (deși o să fie și ele prezente la un moment dat). Ideea este că mi-a ieșit așa bună încât simt nevoia să o împart cu voi măcar virtual așa.
Să purcedem la explicații. Nu vă fie teamă că uitați ceva, o să fac la sfârșit o recapitulare. Buun. Deci se ia un porc, se asomează, se pârlește/opărește, și se bucățește. Se ia un cotlet cu cărniță și puțină grăsime pe el și se afumă. Probabil așa au făcut înainte, eu nu am văzut că l-am luat din Carrefour vidat și cu termen de garanție. Am luat o bucată de 1,5 kg de mi-era frică că e mai multă carne decât varză (ceea ce nu-mi displăcea așa tare) dar ar fi trebui să redenumesc rețeta porc cu mai puțină varză. Nu a fost cazul, o să vedeți.
Ceea ce trebuie să rețineți până aici este că am folosit carne de la magazin, cu termen de garanție. După ce reușesc să cresc și eu un porc în balcon și aplic toate procedeele de mai sus vă anunț cum e și cu carne home made. La afumat încă am dubii între coșul de la centrală și vecinul care fumează un etaj mai jos.
Acum vine partea cea mai grea. Cum să alegi varza. Probabil ca și mine. Te duci la standul cu legume și fructe și iei o varză, o bagi în pungă și o cântărești. Te uiți așa lung la ea ca și cum te-ai pricepe la verze (că doar ți se spune mereu că ești varză). Stai și te gândești că nu prea are cum să fie din România la început de aprilie că noi nu suntem în stare să creștem legume în sere cum cresc alții care au acelesi condiții climaterice ca și noi. V-am zis că mai nou asta visez? Să mă retrag la țară (peste o perioadă, nu acum, nu vă speriați) și să-mi fac o mică fermă cu o pensiune lângă. Vă povestesc în alt articol despre asta. Acum încă lucrez la business plan.
Gata, am rezolvat problema. Am luat carnea și varza. Restul ingredientelor le am pe acasă ca orice bucătar care se respectă (sau le-am luat de pe lista soției la o vizită anterioară la cumpărături).
Este momentul să încep cu o pauză. Așa-i stă bine oricărui bucătar. Să se gândească la toți pașii rețetei …, să nu uite vreun ingredient. Eu m-am oprit să-mi fac o cafea și să văd ce face fi-miu. Pentru că trebuia să-l păzesc și pe el în timp ce gătesc, ceea ce mărește gradul de dificultate al creației. Dar într-un fel îți dă și un boost că să termini mai repede și nu stai să te lălăi. După aia auzi: tatiiiiii, hai la joacă și știi că timpul tău de relaxare gătit a trecut.
Așa că mi-am pregătit toate ingredientele, le-am spălat bine (mai puțin boia de de ardei, foile de dafin și cimbrul că erau la plicuri). Am spălat și cutia de pastă de tomate să fiu sigur că dacă o scap în tigaie nu bagă niște viruși pe acolo.
Apoi am pregătit boluri separate și am tocat ceapa și usturoiul, am tăiat ardeiul gras cubulețe și am dat pe răzătoare un morcov mediu. Nu te chinui să-ți notezi ingredientele pe care le-am menționat eu mai sus alandala. O să fac rezumatul la final și pun toată rețeta cum am văzut eu la celebrii bucătari români de youtube.
Și ca să nu fiu mai prejos decât aceștia vă dau o primă tranșă de film cu pregătirea ingredientelor. Poate devin și eu o jamila în curând și fac din rețeta săptămânii o rubrică săptămânala :). Asta înseamnă să gătesc săptămânal ceea ce mă cam sperie la gândul că odată și odată o să începem să mergem și la muncă și nu știu când voi mai avea timp pentru asta. Menționez că am filmat portrait pentru că mă gândeam la momentul ăla doar să fac un filmuleț tâmpit pe TikTok (nu mai scap niciodată de social media). O să filmez data viitoare și landscape ca să fiu mai profi.
Ar părea cel mai greu pas. Adică e simplu să le cumperi de la magazin, apoi să le cureți, să le speli și să le pregătești. Cică prepararea face diferența între bucătarii adevărați. Așa o fi. Eu însă aplic metode mai moderne care îmi salvează și timp și reputația pe care încep să mi-o clădesc singur cum că m-aș pricepe la gătit. Toți marii bucătari au ajutori de bucătari care fac munca în mare parte, ei doar gustă și pun sare (nu e chiar așa dar prin filme așa îți dă impresia).
Am și eu ajutorul meu în bucătărie. În afară de Sorin care este și ajutor și trouble maker când îți toarnă mai mult ulei sau făină sau trântește vreo oală cu ceva pe jos. Eu am de vreo câteva luni un Slow Cooker. Bine, nu am eu, e al familiei să zicem așa. Ok, l-a primit soția mea cadou și eu îl folosesc cel mai mult. Pentru că-mi place și nu m-a dezamăgit niciodată până acum.
Așa că la rețeta săptămânii este cel mai bun ajutor. Până la urmă prepararea asta devine foarte simplă. Aici vă dau fiecare etapă ca să nu vă zăpăcesc. Pun și un film mai jos dar rețineți că trebuie să căliți în două trei linguri de ulei ceapa, usturoiul, morcovul și ardeiul puse în această ordine cu un mic delay între ele ca să se rumenească puțin fiecare.
Varza trebuie tocată. Asta este un procedeu complicat într-adevăr dacă nu te pricepi. Nici eu nu mă pricep așa că a fost mai dură această etapă. Mi-a luat mai mult mai ales pentru că nu-mi place să fie tocată mare și am insistat să toc cât de mic am putut eu. Când am terminat de tocat (o varză întreagă) am crezut că nu încape în slow cooker. După ce am frecat-o bine cu sare (rețineți acest aspect) și am început să o așez m-am mai liniștit.
Mențiune importantă
Acum urmează partea cea mai importantă a acestui articol. Este momentul pentru care v-am ținut în suspans până acum. Cred că următorul pas a făcut să iasă așa bine rețeta săptămânii și o să vi-l explic. Am pus un strat de varză, apoi jumătate din cantitatea de pastă de tomate îndoite cu apă, cimbru, piper (cu râșnița). Apoi un strat din legumele călite, iar un strat de varză și restul de pastă de tomate cu cimbru și piper. Le-am amestecat apoi bine pe toate. Cantitatea de lichid pe care am pus-o a fost de o cană de apă din care cu jumătate am îndoit pasta de tomate și în cealaltă jumătate am pus 4 linguri de oțet. În rest aburul care se face când se gătește mâncarea se transformă în apă care este suficientă pentru a se găti varza bine.
Deasupra am pus bucățile de carne tăiate de pe ciolan când am descoperit că nu era chiar atât de mult pe cât credeam eu și mare parte era osul. Asta ca să vedeți că a fost prima dată când gătesc ciolan. Până acum am consumat doar la restaurant în porții decente.
Le-am lăsat să se facă 5 ore la setarea „high”. Mențiunea 2: la jumătatea timpului am ridicat capacul, le-am amestecat bine pe toate și am adăugat câteva roșii cherry.
A ieșit ceea ce veți vedea în videoclipul de mai jos. Eu sunt de părere că este cea mai bună varză cu ciolan pe care am mâncat-o vreodată (sorry mama și bunica dar de ale voastre îmi aduc aminte vag că nu am mai mâncat de mulți ani).
Din rețeta săptămânii am ajuns la articolul lunii
Nu cred că există vreo rețetă de mâncare așa de lungă. Nici nu cred că ați ajuns până aici cu cititul. Dacă totuși ați ajuns dați-mi și mie un semn în orice fel: comentariu aici, like sau hate pe social media pe unde postez articolul. O să știu dacă data viitoare fac rețete mai scurte și doar enumăr ingredientele și pun un filmuleț.
Mai jos cuprinsul rețetei pentru cei care nu au chef (nu Chef) să citească și au dat scroll până aici. Eu am luat rețeta de aici, ca să nu credeți că am inventat. Dacă vreți să vedeți cine sunt de fapt și că nu am nicio treabă cu bucătăria mă gasiți pe pagina despre mine. Cheful asta de scris îl am de când particip la concursurile Superblog. Aici găsiți toate articolele din concurs.
În rest, pentru că urmează Paștele vă paște un cozonac home made și ce alte prostii mai încerc să fac eu în acest weekend (cică niște miel sau berbecuț ceva că asta am găsit).
Sărbători liniștite si Paște fericit! Stați acasă și căutați lumina în sufletul vostru, nu pe la uși sau mașini cu girofar.
Comenteaza